- abaţíe
- s. f., art. abaţía, g.-d. art. abaţíei; pl. abaţíi, art. abaţíile
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
abaţíe
Look at other dictionaries:
abaţie — ABAŢÍE, abaţii, s.f. Mânăstire catolică cu statut special (împreună cu averea, domeniile ei), condusă de un abate1 sau o abatesă (1) şi depinzând de un episcop sau direct de papă2. – Din it. ab(b)azia. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
abate — ABÁTE1, abaţi, s.m. 1. Titlu dat superiorului unei abaţii. 2. Titlu onorific acordat unor preoţi catolici; persoană care poartă acest titlu. – Din it. ab(b)ate. Trimis de ana zecheru, 19.03.2008. Sursa: DEX 98 abáte1 s. m. 1. superior al unei… … Dicționar Român
ABBAYE — L’abbaye est un monastère gouverné par un abbé (lat. abbas , du syriaque abba = père), peuplé de moines ou de chanoines réguliers. (Les abbayes de moniales sont gouvernées par une abbesse.) Parmi les premiers, les trois familles essentielles sont … Encyclopédie Universelle
abatesă — ABATÉSĂ, abatese, s.f. Călugăriţă care conduce o abaţie. – Din lat. abbatissa. Trimis de tavilis, 24.05.2002. Sursa: DEX 98 abatésă s. f. maică superioară a unei abaţii. (< it. abbadessa, lat. abbatissa) Trimis de tavi, 08.01.2003. Sursa:… … Dicționar Român
abaţial — abaţiál, ă adj. care aparţine unei abaţii. (< fr. abbatial, lat. abbatialis) Trimis de tavi, 08.01.2003. Sursa: MDN abaţiál adj. m., pl. abaţiáli; f. sg. abaţiálă, pl. abaţiále … Dicționar Român
